Visez gri...

Visez gri...

Nici alb...nici negru...

Doar gri.

Si viata mea nu e gri.

E alba....cand iubesc,cand sunt optimista,vesela,fericita.

E neagra cand urasc,plang,doresc ce nu pot avea,sufar.

Nu e rosie....rosu e vulgar.

Nu e galbena ...galben e bolnavicios.

Nu e violet...violet e arogant.

Nu e mov...mov e strident.

Nu e verde...verde e energic.

Nu e albastra...albastru e senin si pasnic.

E alba...alb e pur,suprem si perfect.

E neagra...negru reprezinta raul,durerea,suferinta,imperfectiunea.

Si eu totusi visez gri...

Atatea ne despart

Nu am aripi sa pot zbura...

Sa pot sa ajung la tine

doar ca sa-ti fiu aprope...

Doar inaltimea ne desparte

Nu sunt inteligent...

Nu inteleg principiul perfectiunii si nici pe cel al divinitatii

Nu inteleg de ce  ma  chinui sa  te inteleg cu mintea

cand eu te inteleg cu inima...

Doar gandul ne  desparte

Nu sunt zeu sa-ti pot oferi luna

si soarele pe tava sufletului meu.

Nu sunt un nor

sa-ti pot ploua deasupra

incarcatura mea de sentimente...

Atatea ne despart...